Cetăți și asedii, asediați și asediatori sau ….despre cum se cucerea o cetate în antichitate
EDITIA IX. 13 – 14 iulie 2019
Despre organizarea armatei romane, dispunerea unităților și modul de luptă al acestora cunoaștem foarte multe lucruri. De asemenea, despre cum erau asediate fortificațiile/cetățile inamice știm iarăși o multitudine de informații. În încercarea de a reconstitui modalitățile de asediere/cucerire a unei fortificații (în cazul nostru una dacică) am parcurs mai întâi etapa de documentare (studiere surse scrise coroborate cu cele vizuale, cum sunt scenele de pe Columna Traiană – foto 1 și 2).
Având în vedere realitățile istorice, în “bătălia” de la Porolissum Fest, scenariul a inclus și asedierea/cucerirea unei cetăți dacice. Prin urmare, “bătălia” a avut în componență următoarele etape (ancorate în manevrele pe care le-ar fi executat armata romană în realitate):
- distrugerea/incendierea unor palisade amenajate în pripă de către războinicii daci (foto 3).
- unitățile romane avanseaza spre fortificație formând acele carapace din scuturi (testudo) (foto 4 și 5).
- în momentul în care au ajuns la peretele cetății inamice, soldații din detașamentele de asediu formează acele rampe (pontvs) din scuturi (foto 6).
- peste acele rampe (pontvs) soldații din detașamentele de asediu urcă spre meterezele cetății (foto 7-9).
- cu berbecele de asediu sunt sparte porțile și armata romană intră în cetatea dacică (foto 10).
- sunt cucerite stindardele apărătorilor cetății (foto 11).
- în armata romană, celui (soldatului) care urca primul pe zidul unei fortificații/cetăți inamince (și punea stindardul roman pe creneluri) sau care forța primul intrarea în cetatea inamicului i se conferea o coroană (care avea forma unui zid de cetate sau a unui val cu palisadă) care purta numele de corona muralis sau corona vallaris (foto 12).
NOTA 2: Trebuie făcută precizarea că aceste „rampe umane” de asediu (pontvs-uri) puteau fi utilizate doar în cazul unor fortificații/întărituri cu val/gard defensiv de mică înălțime. Asedierea și cățărarea pe zidurile masive ale unor cetăți nu s-ar fi putut realiza decât prin utilizarea turnurilor de asediu (prevăzute cu platforme de abordare/acces) și a scărilor de asediu.
Asociația Amicii Muzeului adresează mulțumiri tuturor trupelor de reconstituire istorică participante, pentru excelenta cooperare/colaborare: Vulturii din Călata, Castrum Novis, Asociația Culturală Tomis, Asociația Cavalerul Danubian, Enciclopedia Dacica, Virtvs Antiqva, Nimfele Dace, Milites Marisensis.
